1 lună și ceva de autoizolare

Pe 15 martie scriam aici despre faptul ca începe autoizolarea, cel puțin pentru mine. Ei bine, uite ca dupa 1 lună și 4 zile de izolare, pot spune ca nu-s mort, nici viu în totalitate. De când cu autoizolarea, ies foarte puțin afară, decât să cumpăr câteva chestii de la magazinul de lângă bloc, și cam atât. Am apelat cu success la servicii precum Bringo sau Glovo, care se pare ca sunt servicii ok, dai 20 de lei transport, dar, nu mai stai tu la cozi și să dai peste toate babele și moșii. Hai să zicem ce-mi lipesește mie în toata autoizolarea asta este:

  • aș vrea să mă plimb chiar și pana în centru, sau până în parc, dar ce să vezi, pe lângă blocul meu sau prin cartier nu sunt parcuri.
  • aș vrea să ies noaptea pe afară, chiar și dacă doar să mă plimb, dar, te cam prinde garda, și-ți cam iei amendă, mi-aș permite câteva amenzi lunar, dar în cazul ăsta, aș munci cam degeaba.
  • aș vrea să-mi văd părinții/rudele, dar, sunt vreo 330 km distanță, și.. nu se poate.
  • aș vrea să merg pe jos, afară 4-5 km zilnic, cum mergeam înainte, dar, prin casă, dintr-o cameră în alta, cu detur prin bucătărie, balcon, baie, nu prea ai unde să faci atâția km, decât dacă vrei să mergi prin casă legat la ochi.
  • îmi lipsește o lumea în general, chiar dacă nu eram eu cel mai „în căutare de aglomerație” înainte, dar parcă îmi lipsește aglomerația.

Una peste alta, ce să-i faci, asta e cu izolarea, și trecem și peste asta. Partea buna, sau nu, este că am de muncă în perioada asta, foarte mult. Deci, problemă de așa ceva nu se pune, muncesc mult, banii vin, dar parcă nu este nevoie doar de bani. De asemenea, ce să zic.. Paște fericit .. chiar și la izolare așa.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp